Romi romanizati si problemele

45% dintre romii din Romania se declara romi romanizati - acea categorie de romi care pastreaza doar in mica masura caracteristicile culturale ale etniei, fiind educati in spiritul culturii romane, arata datele Barometrului Incluziunii Romilor, lansat astazi de Fundatia pentru o Societate Deschisa. O proportie de aproximativ 15% sunt rudari si vatrari, neamuri de asemenea relativ asimilate culturii majoritare. Aproximativ 15% se identifica cu neamurile mai traditionale ale caldararilor, ursarilor sau caramidarilor, iar restul de aproximativ 25% se considera "doar tigan" sau se afiliaza altui neam.

Romii din Romania constituie un grup etnic eterogen din punct de vedere cultural, dar au in comun probleme importante legate de nivelul de trai scazut, accesul redus la bunuri publice, capitalul educational limitat si conditiile precare in care locuiesc.

Starea proasta a locuirii este dublata de probleme financiare (aproape jumatate dintre romi nu au avut nici o sursa de venit in luna care a precedat culegerea datelor si o zecime dintre gospodarii nu au obtinut nici un venit). Acest lucru justifica faptul ca aproape 40% dintre gospodariile de romi au datorii (procentul este la jumatate in cazul gospodariilor formate din indivizi de alte etnii) si pentru cele mai multe dintre familii valoarea imprumuturilor este mai mare decat veniturile totale acumulate intr-o luna.

Barometrul Incluziunii Romilor indica o structura educationala a romilor mult diferita de cea a restului populatiei: 23% dintre respondentii romi nu au scoala, 27% au absolvit patru clase, iar 33% au opt clase - fata de 2% fara scoala, 11% cu patru clase si 24% cu opt clase in randul celorlalte etnii considerate impreuna; 95% dintre romi nu au absolvit liceul, comparat cu 60% in randul celorlalti respondenti. Mai mult, romii par sa fi beneficiat mult mai putin de o crestere a nivelului scolar de-a lungul timpului decat membrii celorlalte etnii din Romania. Astfel, in datele sondajului diferenta intre nivelul educational al persoanelor sub 40 de ani fata de cel al persoanelor care au peste 40 de ani este mult mai mica in cazul romilor decat in cazul celorlalti respondenti. Chiar si dintre respondentii romi mai tineri, 95% nu au liceu, iar 21% nu au nici un fel de scoala.

De asemenea, participarea scolara a copiilor din familiile de romi este semnificativ mai scazuta decat in cazul celorlalte familii. Din totalul copiilor intre 0-6 ani aflati in gospodariile subiectilor ne-romi, 48% nu merg nici la gradinita, nici la cresa - fata de 80% in cazul copiilor romi. 19% dintre copiii romi cu varste intre 7 si 11 ani nu merg la scoala, fata de 2% dintre cei romani din aceeasi categorie de varsta. Pentru copiii peste 11 ani, 39% nu merg la scoala in cazul subiectilor romi, fata de 9% in cazul subiectilor ne-romi.

„Sistemul educational romanesc este inca departe de a face fata problemei deficitului de educatie cu care se confrunta generatie dupa generatie de romi - desi problema nu este nici noua, nici necunoscuta. Prin urmare, resursele de care vor dispune copiii si tinerii romi de azi pentru a se adapta la un mediu social in schimbare tot mai rapida sunt sever limitate. Fara sprijinul statului pentru formarea scolara si profesionala in copilarie si tinerete, generatiile rome continua sa intre in viata cu o nevoie accentuata de sprijin familial si public, care le va marca intreaga viata", afirma sociologul Cosima Rughinis, membra a echipei care a realizat cercetarea.

Chiar daca societatea romaneasca a devenit mai toleranta fata de romi, (in 1993 peste 70% dintre romani refuzau sa aiba vecini romi, iar in 2006 ponderea acestora s-a redus la jumatate, numai 36% afirmand acest lucru), romii continua sa se simta discriminati in societate. Discriminarea cel mai puternic resimtita de catre romi apare in interactiunea cu angajatii primariilor, ai politiei si din sistemul sanitar. Nivelul cel mai scazut de discriminare este resimtit in cadrul scolii.

Studiul foloseste datele culese prin doua sondaje de opinie realizate in paralel in perioada 16-30 noiembrie 2006, cu un chestionar unic, primul reprezentativ pentru intreaga populatie a Romaniei (1215 persoane, marja de eroare ±2,9%), iar cel de-al doilea reprezentativ pentru romii din Romania (1.387 de persoane de etnie roma, autoidentificati, marja de eroare de ±2,6%).

Studiul realizat de o echipa de cercetatori ai Fundatiei Soros Romania se inscrie sub egida:
Deceniului de Incluziune a Romilor.